Tulburarea de personalitate borderline și tulburarea bipolară: cum le recunoaștem, ce le diferențiază și de ce sunt atât de des confundate

E destul de comun să auzi pe cineva spunând „Sigur am bipolaritate!” doar pentru că ieri se simțea plin de energie, iar azi nu mai are chef de nimic. Sau poate ai văzut persoane care-și etichetează partenerul drept „bipolar” după ce într-o seară planifica vacanțe exotice, iar a doua zi prefera să strângă bani și să rămână acasă. În realitate, toți avem variații de dispoziție, însă nu orice schimbare ne indică o tulburare psihiatrică. A fi bipolar înseamnă cu mult mai mult decât a oscila, din senin, între pizza și salată. Dacă folosim greșit un termen medical, riscăm să-l golim de înțelesul său adevărat.

 

1. Introducere

 

Două tulburări adesea confundate sunt  tulburarea de personalitate borderline (TPB) și tulburarea bipolară. Deși par similare pentru ochiul neavizat, ele au cauze diferite și cer abordări terapeutice distincte. Vom trece în revistă definițiile celor două, caracteristicile lor și principalele puncte care le apropie, dar și cele care le separă.

 

 

2. Tulburarea de personalitate borderline: un portret succint

 

În cazul TPB, schimbările emoționale sunt foarte intense, iar relațiile interpersonale pot fi tumultuoase. Face parte din grupul tulburărilor de personalitate din clusterul B, unde predomină reacțiile dramatice și impulsivitatea.

 

• Frica de abandon: Teama că persoana va fi părăsită o face să recurgă la gesturi extreme pentru a evita o despărțire reală sau imaginară.

• Reacții emoționale foarte puternice: Furia și tristețea se pot manifesta rapid, uneori fiind greu de controlat.

• Imagine de sine instabilă: Oamenii cu TPB pot avea dificultăți în a-și defini scopurile ori cine sunt ei cu adevărat.
  
• Comportament impulsiv: Se poate ajunge la auto-vătămare, consum excesiv de substanțe sau alte acte nesăbuite.

 

Dacă identifici asemenea trăsături la tine sau la cineva drag, un proces de consiliere psihologică poate fi un prim pas esențial. Într-un spațiu sigur, se pot explora emoțiile și pot fi puse bazele unor tehnici de gestionare a reacțiilor negative.

 

 

3. Tulburarea bipolară: definiție și tipuri

 

Tulburarea bipolară înseamnă treceri între faze maniacale și episoade depresive. Este clasată ca tulburare afectivă majoră, iar aceste fluctuații pot schimba profund starea de spirit și comportamentul.

 

– Tip I: Apare cel puțin un episod maniacal (extrem de intens), urmat deseori de perioade depresive.

– Tip II: Se remarcă prin episoade hipomaniacale (mai puțin severe decât mania) și perioade depresive.

– Ciclotimia: Oscilații de intensitate moderată, care totuși nu ajung la nivelul unui episod maniacal sau depresiv clar definit.

 

Într-un cabinet de psihologie, evaluările și planurile de intervenție se pot adapta nevoilor fiecărei persoane, ajutând la gestionarea acestor alternanțe uneori copleșitoare.

 

 

4. Semne definitorii pentru borderline

 

• Emoții fluctuante: Dispoziția se poate schimba rapid, mai ales ca răspuns la evenimente din viața de zi cu zi.

• Relații pline de suișuri și coborâșuri: Se trece deseori de la a idealiza pe cineva la a-l critica vehement.
  
• Confuzie despre sine: Obiectivele, valorile și chiar percepția despre propria persoană se pot modifica drastic.

• Impulsivitate: Adesea, acționează dintr-un impuls emoțional, chiar dacă decizia poate fi riscantă.

• Furie puternică: Apar episoade de enervare care pot fi greu de controlat și de multe ori disproporționate față de situație.

 

 

5. Semne definitorii pentru bipolaritate

 

Simptomele variază în funcție de fază:

 

Episod maniacal 

– Energizat peste măsură, cu nevoie scăzută de somn.  

– Sentiment de grandoare sau încredere exagerată în forțele proprii.  

– Vorbire grăbită, mintea aleargă prin numeroase idei.  

– Cheltuieli impulsive, comportamente riscante.  

– Posibile stări psihotice (halucinații, convingeri false).

 

Episod depresiv

– Tristețe profundă, lipsă de motivație.  

– Anhedonie (pierderea interesului pentru activități altădată plăcute).  

– Gânduri negative, sentiment de vină sau de inutilitate.  

– Tulburări de somn, apetit și concentrare.

 

 

6. Asemănări între TPB și bipolaritate

 

• Schimbări emoționale: În ambele situații, persoana trece prin stări care pot părea imprevizibile.

• Impulsivitate: Atât în TPB, cât și în episoade maniacale, se pot manifesta acte necugetate (cheltuieli, consum de substanțe etc.).

• Risc mare de auto-vătămare: Depresia și impulsivitatea pot duce la gânduri sau gesturi suicidare.

• Dificultăți relaționale: Conflictele și tensiunile cu cei din jur sunt frecvente.

 

 

7. Diferențele-cheie

 

a) Componenta genetică vs. cea de mediu  

• Tulburarea bipolară are de multe ori un istoric familial și e legată de dezechilibre chimice la nivel cerebral.  
• TPB se conturează deseori pe fundalul unor traume din copilărie, abuzuri sau neglijare emoțională.

 

b) Durata și modul de manifestare a stărilor

• În TPB, dispoziția poate să se schimbe în ore sau zile, adesea declanșată de evenimente din jur.  
• În bipolaritate, episoadele (maniacale sau depresive) țin mai mult (săptămâni, luni) și nu depind întotdeauna de un factor extern evident.

 

c)  Imaginea de sine și identitatea

• Instabilitatea identitară e un semn central al TPB.  
• În bipolaritate, preocuparea legată de „cine sunt și ce vreau” nu e la fel de proeminentă.

 

d) Tratament 

• TPB: Abordări de terapie dialectic-comportamentală (DBT) și alte forme de psihoterapie sunt de bază.  
• Bipolaritate: Stabilizatorii de dispoziție și alte medicamente sunt cruciale, completate deseori de psihoterapie.

 

 

8. Stereotipuri și idei greșite

 

1. „Sunt la fel și pot fi puse pe același nivel.”  

• Realitate: Au simptome care se pot suprapune (de pildă, schimbări de dispoziție), dar mecanismele de fond și tiparele de durată sunt diferite.  

 

2. „Orice salt emoțional brusc e o tulburare.”  

• Realitate: În mod natural, trecem prin perioade mai bune și mai rele. Trebuie analizată intensitatea și frecvența ca să vorbim de diagnostic.

 

3. „Cineva cu TPB sau bipolaritate e greu de suportat ori primejdios.”  

• Realitate: Acest gen de etichete stigmatizează. Multe persoane au perioade de echilibru și pot fi funcționale dacă urmează un plan de tratament.

 

4. „Doar medicamentele sunt suficiente.”  

• Realitate: În bipolaritate, medicația e foarte utilă. În TPB, psihoterapia e prima linie. De obicei, ambele abordări se îmbină.

 

5. „Nu pot avea relații normale sau un job stabil.”  

• Realitate: Oamenii pot duce o viață împlinită, inclusiv relații de calitate, dacă beneficiază de tratament și sprijin corespunzător.

 

6. „E doar o fază sau un defect de caracter.”  

• Realitate: Ambele sunt afecțiuni clinice care necesită atenție specializată. A le minimaliza nu face decât să sporească suferința.

 

Deși tulburarea de personalitate borderline și tulburarea bipolară pot avea anumite simptome comune, fiecare are trăsături unice și soluții terapeutice specifice. Diferența majoră vine din natura episoadelor (spontane vs. influențate de factorii de mediu) și din modul de tratament (medicația joacă un rol crucial în bipolaritate, pe când TPB se tratează în principal prin psihoterapie). Un diagnostic exact este vital pentru a putea urma calea de tratament potrivită.

 

Dacă te confrunți cu schimbări emoționale intense și cauți o mână de ajutor, îți poți găsi sprijin la un psihoterapeut. În București, există specialiști care te pot ajuta să-ți clarifici situația și să înveți strategii eficiente de adaptare. O abordare personalizată îți poate redobândi echilibrul emoțional și îți poate îmbunătăți relația cu tine și cu cei din jur.

Dacă te confrunți cu provocări emoționale și ai nevoie de ajutor specializat, în calitate de psihoterapeut București, te pot ghida în procesul de înțelegere și gestionare a dificultăților tale!